Economia Japoniei s-a contractat în primul trimestru, fiind afectată de o scădere a consumului și a cererii externe, ceea ce reprezintă o nouă provocare pentru factorii de decizie în contextul în care banca centrală intenționează să crească ratele dobânzilor de la niveluri aproape de zero.
Datele preliminare privind Produsul Intern Brut (PIB) de la Cabinetul Oficiului de joi au arătat că economia Japoniei a scăzut cu 2.0% anualizat în lunile ianuarie până în martie față de trimestrul anterior, o scădere mai rapidă decât cea de 1.5% anticipată într-un sondaj Reuters al economiștilor. Datele revizuite în scădere au arătat că PIB-ul a crescut cu greu în trimestrul al patrulea.
Aceste cifre se traduc într-o contracție trimestrială de 0.5%, comparativ cu declinul de 0.4% așteptat de economiști.
Consumul privat, care reprezintă mai mult de jumătate din economia japoneză, a scăzut cu 0.7%, mai mult decât scăderea prevăzută de 0.2%. Aceasta a fost a patra scădere consecutivă, cea mai lungă perioadă de declin din 2009.
„Economia Japoniei a atins punctul cel mai scăzut în primul trimestru”, a spus Yoshimasa Maruyama, economist șef de piață la SMBC Nikko Securities. „Economia se va redresa cu siguranță în acest trimestru datorită creșterii salariilor, deși incertitudinea rămâne în ceea ce privește consumul de servicii.”
Cheltuielile de capital, un motor important al cererii private, au scăzut cu 0.8% în primul trimestru, față de scăderea anticipată de 0.7%, în ciuda profiturilor corporative semnificative.
Cererea externă, sau exporturile minus importurile, a redus cu 0.3 puncte procentuale estimările PIB-ului pentru primul trimestru.
Factorii de decizie se bazează pe creșterea salariilor și reducerile de impozit pe venit din iunie pentru a stimula consumul care se diminuează.
Efectele negative asupra creșterii economice cauzate de un cutremur în zona Noto din acest an și suspendarea operațiunilor la unitatea Daihatsu a Toyota sunt de asemenea așteptate să se estompeze.
Totuși, o scădere bruscă a yenului la niveluri nevăzute din 1990 a alimentat preocupările privind creșterea costurilor vieții, comprimând consumul.